Franța se opune deschis aprobării Tesla FSD în Uniunea Europeană. E prima țară mare care o spune pe față
Ministrul francez al transporturilor refuză să aprobe Tesla FSD: sistemul permite depășirea vitezei și nu ține șoferul destul de atent în oraș.

Franța a devenit prima țară mare din Uniunea Europeană care se opune deschis aprobării sistemului Tesla FSD. Ministrul transporturilor, Philippe Tabarot, a invocat două motive concrete: softul permite depășirea limitei de viteză și nu ține șoferul destul de atent în oraș. Până acum, opoziția fățișă venise doar dinspre nordici.
Pe scurt
- Franța refuză deocamdată să recunoască aprobarea olandeză pentru FSD Supervised și cere un cadru european comun, cu protocoale de testare unitare.
- Motivele invocate: sistemul „permite depășirea vitezei” și nu garantează atenția șoferului la manevre complexe, adică schimbări de bandă, intersecții și sensuri giratorii.
- E prima poziție publică de refuz a unei țări mari. Până acum se opusese apăsat doar Suedia.
- Aprobarea pe toată Uniunea cere majoritate calificată. Cu Franța pe poziție de refuz, aritmetica devine și mai grea.
- Pentru România nu se schimbă nimic imediat: FSD Supervised nu e aprobat oricum la noi.
Ce a spus ministrul francez
Poziția a fost formulată de Philippe Tabarot, ministrul transporturilor, și e neobișnuit de directă pentru un subiect atât de tehnic. Primul reproș: „am constatat că sistemul permite depășirea vitezei”. Al doilea, mai interesant, e despre atenție. Tabarot spune că FSD „nu garantează un nivel optim de atenție a șoferului în mediu urban și la cele mai complexe manevre, precum schimbările de bandă, intersecțiile sau sensurile giratorii”.
Observă unde pune accentul. Nu pe autostradă, unde sistemele de asistență se descurcă demult, ci pe oraș. Acolo unde apar pietonii, bicicliștii, marcajele șterse și mașina care iese fără să semnalizeze. Adică exact contextul în care un sistem care ține banda impecabil poate să nu fie de niciun folos.
Franța nu spune „niciodată”. Spune că nu vrea ca aprobarea să vină pe ruta actuală, prin recunoașterea unui aviz național, și cere un cadru european cu teste comune. Ministerul a trimis reprezentanți în Olanda ca să vadă datele pe care s-a bazat aprobarea de acolo, iar discuțiile tehnice cu Tesla și cu celelalte state continuă. Toamna, Franța își convoacă propriul ecosistem de vehicule autonome ca să stabilească o direcție.
De ce contează mai mult decât obiecția Suediei
Am scris în iulie despre blocajul de la aprobarea pe toată Uniunea, când comitetul tehnic european s-a întâlnit fără să voteze. Atunci, opoziția clară venea de la Suedia, deranjată de funcția care lasă mașina să treacă intenționat peste limita de viteză.

Diferența acum e de greutate. Aprobarea pe tot blocul cere majoritate calificată: cel puțin 15 state din 27, care să însemne împreună 65% din populația Uniunii. Suedia are zece milioane de locuitori. Franța are peste șaizeci și opt și e a doua țară ca populație din Uniune. Când Franța spune nu, blocajul nu mai e o chestiune de principiu nordic, ci de aritmetică.
Iar Franța nu e singură în grupul rezervat. Germania și Italia nu s-au așezat clar în spatele aprobării, iar patru state care adună peste 35% din populație pot bloca orice. Germania, Franța și Italia trec singure de pragul ăsta.
Aprobarea care se sprijină pe o singură țară
Aici e fragilitatea întregii construcții. Tot ce există azi în Europa pornește dintr-un aviz provizoriu dat de autoritatea olandeză RDW în aprilie 2026, pe o rută de excepție gândită pentru tehnologii pe care regulile armonizate nu le acoperă încă. Restul țărilor unde FSD Supervised e permis nu au făcut o evaluare proprie de la zero, ci au recunoscut avizul olandez. Danemarca a fost printre ele, în iunie, după ce a studiat dosarul.
Problema cu „provizoriu” e că expiră. Dacă la nivel european se decide că sistemul nu poate fi recunoscut pe tot blocul, avizul olandez devine invalid în șase luni, iar odată cu el cad toate aprobările construite pe el. Nu e o speculație; autoritatea daneză a spus-o explicit când a dat propriul aviz.
Deci mizele nu sunt „FSD se extinde sau nu”. Sunt „FSD rămâne sau dispare din toate țările unde e activ acum”.

Ce înseamnă pentru șoferii din România
Practic, nimic nou pe termen scurt, dar merită să înțelegi contextul dacă te uiți la o Tesla.
România nu a recunoscut avizul olandez și nu e printre țările unde FSD Supervised poate fi folosit legal. Stă în grupul care așteaptă decizia pe toată Uniunea, lângă Germania, Franța și Italia. Cu Franța acum pe refuz explicit, decizia aceea devine mai puțin probabilă în toamnă și mai probabilă undeva în 2027, dacă vine.
Merită păstrată și distincția pe care marketingul o tocește. FSD Supervised nu e o mașină care se conduce singură, ci asistență de nivel 2. Dacă vrei să vezi exact unde se așază pe scară, am explicat nivelurile de conducere autonomă de la 0 la 5. Iar dacă te uiți la modelul de volum al mărcii, specificațiile pentru România sunt în articolul despre Tesla Model Y.
Ironia rămâne cea pe care o semnalam și data trecută: Uniunea a făcut obligatoriu pe fiecare mașină nouă limitatorul inteligent de viteză, care te avertizează la fiecare depășire a limitei, și în același timp analizează un sistem care, prin design, o poate depăși. Franța a pus degetul exact pe contradicția asta.

Întrebări frecvente
De ce se opune Franța aprobării Tesla FSD?
Ministrul transporturilor invocă două motive: sistemul permite depășirea limitei de viteză și nu garantează un nivel optim de atenție a șoferului în oraș, la manevrele complexe precum schimbările de bandă, intersecțiile și sensurile giratorii.
Se poate folosi Tesla FSD în România?
Nu. România nu a recunoscut avizul olandez și nu figurează printre țările unde FSD Supervised e permis. Rămâne în grupul care așteaptă o decizie valabilă pe toată Uniunea, alături de Germania, Franța și Italia.
Franța poate bloca singură aprobarea pe toată Uniunea?
Nu singură, dar contează mult. Aprobarea pe tot blocul cere majoritate calificată, adică 15 state din 27 care să reprezinte 65% din populație. Franța e a doua țară ca populație din Uniune, așa că poziția ei schimbă serios aritmetica.
Ce cere Franța concret ca să aprobe?
Un cadru european armonizat, cu protocoale de testare comune, în locul aprobărilor naționale recunoscute reciproc. Ministerul a trimis reprezentanți în Olanda să analizeze datele și continuă discuțiile tehnice cu Tesla și cu celelalte state.
Surse: declarațiile ministrului francez al transporturilor, Philippe Tabarot, privind depășirea vitezei și atenția șoferului în mediu urban, vizita reprezentanților ministerului în Olanda și intenția de a convoca ecosistemul francez de vehicule autonome în toamnă provin din relatările Electrek (22 iulie 2026), Reuters (23 iulie 2026) și Automotive News Europe (24 iulie 2026). Avizul provizoriu al autorității olandeze RDW din aprilie 2026, recunoașterea lui de către alte state și avertismentul autorității daneze privind invalidarea în șase luni au fost documentate în articolul nostru anterior pe acest subiect. Regulile de vot cu majoritate calificată provin de la Consiliul Uniunii Europene. Nu există la data scrierii o poziție oficială publicată de autoritățile române pe acest dosar. Verificat la 27 iulie 2026.

Mașina potrivită, fără intermediari
Anunțuri auto cu contact direct între cumpărător și vânzător. Primul anunț e gratuit.



