Grecia dă mașini electrice în leasing social din bani europeni. România n-a depus încă planul

Comisia Europeană a aprobat pe 26 august planul social pentru climă al Greciei: 4,77 miliarde de euro, din care 165,3 milioane merg direct în leasing social de mașini fără emisii pentru 15.000 de gospodării vulnerabile. România are între 5,05 și 6,01 miliarde alocate din același fond și nu apare pe lista statelor care și-au depus planul, deși termenul a expirat acum peste un an.

Pe scurt

• Planul Greciei valorează 4,77 miliarde de euro: 3,58 miliarde din Fondul Social pentru Climă și 1,19 miliarde cofinanțare națională.
• Pentru mobilitate: leasing social de vehicule fără emisii pentru 15.000 de gospodării, sprijin pentru circa 15.550 de microîntreprinderi, 4.400 de puncte de încărcare publice, 211 autobuze electrice.
• E al cincilea plan aprobat, după Suedia, Lituania, Letonia și Malta. Alte cinci state au depus și așteaptă evaluarea.
• România are alocate între 5,05 și 6,01 miliarde de euro pentru 2026-2032 și nu figurează cu plan depus, deși termenul legal a fost 30 iunie 2025.
• Banii vin din licitațiile ETS2, sistemul care va pune un preț pe CO2 la carburanți și la încălzire.

Ce a primit Grecia, pe bucăți

Cifra mare, 4,77 miliarde de euro, se împarte în două: 3,58 miliarde reprezintă contribuția europeană, adică 75%, iar restul de 1,19 miliarde e cofinanțare de la bugetul grec. Fondul nu dă bani gratis, cere participare.

Partea de transport e cea care contează pentru noi. Grecii au prevăzut leasing social de vehicule fără emisii pentru 15.000 de gospodării vulnerabile, cu un buget de 165,3 milioane de euro. Nu e o subvenție la cumpărare, e o rată lunară subvenționată pentru cine nu are cum să scoată 25.000 de euro dintr-o dată. Un mecanism asemănător a funcționat în Italia, unde am scris despre noleggio sociale și cum se compară cu Rabla.

Restul listei: sprijin pentru circa 15.550 de microîntreprinderi vulnerabile să cumpere sau să închirieze vehicule cu emisii mici sau zero, 4.400 de puncte de încărcare publice, 211 autobuze fără emisii, autobuze electrice pentru transportul zilnic a până la 11.000 de elevi, servicii de transport la cerere în zone rurale cu 47,2 milioane de euro, plus modernizarea a zece trenuri pe linia 1 a metroului din Atena și douăsprezece trenuri noi pe liniile 2 și 3.

Observă structura: bani pentru mașini individuale, dar și pentru transportul care ține locul mașinii. Nu e un program Rabla mai mare, e altceva.

De unde vin banii, de fapt

Aici e partea pe care merită s-o înțelegi înainte să te bucuri de sume. Fondul Social pentru Climă nu e o pungă de bani apărută din senin. Se finanțează din veniturile licitațiilor ETS2, sistemul european care va pune un preț pe dioxidul de carbon din combustibilii pentru transport rutier și încălzire, plus 50 de milioane de certificate din sistemul ETS existent.

Cu alte cuvinte: statele europene vor scumpi carburanții printr-un mecanism de piață, iar o parte din banii strânși se întorc la gospodăriile care resimt cel mai tare scumpirea. Fondul e compensarea, nu cadoul. Cât ar însemna scumpirea la pompă și de ce în România încă nu se știe de la ce an se aplică, am desfășurat separat în articolul despre taxa europeană pe CO2 și calendarul ei confuz.

Contribuția europeană totală e de circa 65 de miliarde de euro pentru 2026-2032, iar cu cofinanțările naționale de 25% valoarea așteptată urcă la 86,7 miliarde.

Unde stă România

Alocarea e reală și e mare: între 5,05 și 6,01 miliarde de euro contribuție europeană pentru 2026-2032, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Ca ordin de mărime, e de câteva ori bugetul anual al programului Rabla.

Problema e că banii nu vin pe alocare, ci pe plan aprobat. Termenul legal de depunere a fost 30 iunie 2025. Pe lista publică a Comisiei Europene, la sfârșitul lui august 2026, situația arăta așa: cinci state cu plan adoptat, adică Grecia, Letonia, Lituania, Malta și Suedia, și cinci state cu plan depus și în evaluare, adică Croația, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Slovenia. România nu are niciun statut trecut în dreptul ei.

Ministerul a lansat Planul Național Social pentru Climă în consultare publică, cu termen de trimitere a propunerilor până la 1 decembrie 2025. De atunci au trecut nouă luni fără ca planul să apară pe lista Comisiei.

Ce ar însemna la noi

Contextul face diferența. Liniile de finanțare pentru electrice și plug-in hibride din Rabla 2026 s-au epuizat în zece zile, iar cota mașinilor electrice în România a fost de 7% în iulie, față de 25% media europeană. Nu e o problemă de apetit, e una de accesibilitate: la un venit median românesc, o electrică nouă rămâne în afara discuției fără sprijin.

Un mecanism de tip leasing social ar schimba exact ecuația asta, fiindcă mută discuția de la avansul pe care nu-l ai la rata pe care ai putea s-o duci. Grecii au prevăzut 15.000 de astfel de contracte. Cu o alocare comparabilă ca ordin de mărime, România ar putea susține un program similar, dacă ar exista planul.

Nu spun că banii europeni rezolvă piața auto românească. Spun doar că un termen ratat cu paisprezece luni și un plan care nu apare pe lista Comisiei sunt fapte verificabile, iar între timp alte state semnează.

Întrebări frecvente

Ce este Fondul Social pentru Climă?

Un fond european pentru perioada 2026-2032, gândit să compenseze efectul scumpirii combustibililor asupra gospodăriilor cu venituri mici. Se finanțează din licitațiile de certificate ETS2 și din 50 de milioane de certificate din sistemul ETS existent, iar statele adaugă o cofinanțare de 25%.

Câți bani are România din Fondul Social pentru Climă?

Între 5,05 și 6,01 miliarde de euro contribuție europeană pentru 2026-2032, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Suma nu e garantată automat: se accesează doar pe baza unui Plan Național Social pentru Climă aprobat de Comisia Europeană.

A depus România planul social pentru climă?

Nu figurează pe lista Comisiei Europene nici ca plan depus, nici ca plan aprobat, la 31 august 2026. Termenul legal de depunere a expirat pe 30 iunie 2025. Planul a fost în consultare publică, cu propuneri până la 1 decembrie 2025.

Ce primesc grecii concret pentru transport?

Leasing social de vehicule fără emisii pentru 15.000 de gospodării vulnerabile, cu 165,3 milioane de euro, sprijin pentru circa 15.550 de microîntreprinderi să cumpere sau să închirieze vehicule curate, 4.400 de puncte de încărcare publice și 211 autobuze electrice.

---

Surse: aprobarea și structura planului grecesc, inclusiv măsurile de transport și sumele pe fiecare, din fișa oficială a Comisiei Europene pentru planul Greciei și din comunicatul de presă din 26 august 2026. Statutul planurilor pe state membre, de pe pagina Comisiei dedicată planurilor naționale, consultată la 31 august 2026. Mecanismul de finanțare al fondului și legătura cu ETS2, din pagina Comisiei despre ETS2. Alocarea României și stadiul consultării publice, de pe pagina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene dedicată fondului. Verificat la 31 august 2026.